Acum cateva zile, am avut o discutie foarte interesanta despre wellbeing cu o persoana din top managementul unei companii globale. Mai exact despre programele corporate de wellbeing. Am vorbit despre schimbarile pe care le-a facut in stilul sau de viata si beneficiile care au aparut in urma acestor schimbari. O reusita extraordinara avand in vedere starea sanatatii sale cu 2 ani in urma …
Din motive de confidentialitate il voi numi Daniel.
Daniel mi-a spus cum, in urma schimbarilor pozitive prin care a trecut, a incercat sa isi convinga colegii sa urmeze si ei acelasi drum.
Si bineinteles, a considerat ca cel mai bun, mai direct si mai de impact mod era sa vorbeasca cu departamentul de HR. Astfel ca s-a dus direct la Global CHRO si a propus ca o parte din beneficiile oferite de companie in acel moment (i.e. corporate “drinks vouchers”) sa fie inlocuite cu variante mai orientate pe imbunatatirea sanatatii – “wellbeing vouchers”.
Evident ca, desi discutia dintre Daniel si CHRO a fost acum cativa ani, s-au schimbat foarte putine lucruri la nivel de companie, din perspectiva lui. Acele beneficii sunt in continuare considerate ca fiind „un lux” …
Sunt sigur ca multi alti HR manageri sau CEO au dificultati in a schimba si adapta companiile din care fac parte la idea de wellbeing, si mai exact sanatatea mintala (mental health). Desi, mai mult ca sigur, acest subiect va avea un impact major mai devreme sau mai tarziu daca nu actionam. Asa ca m-am gandit sa provoc un pic lucrurile. Nu doar sa ii provoc pe acei manageri ci sa si arat legatura intre wellbeing si un element diferentiator cheie in atragerea si retentia angajatilor – Employee Experience (EX).
Voi incepe prin a clarifica un pic termenii de “mental health” si “wellbeing”, scotand in acelasi timp in evidenta impactul pandemiei si nu numai (stresul de zi cu, lipsa unui spatiu in care sa ne recuperam, dezavantajele aduse de conectivitate si globalizare etc). Voi incheia cu cateva idei la care companiile ar trebui sa reflecte pentru a supravietui si prospera.
Din pacate, multi dintre noi inca confunda idea de wellbeing cu activitati din categoria Spa. Beneficii pe care ar fi dragut sa le avem. Si inca considera ca ofertele clasice facute angajatilor vor continua sa functioneze.
Hai sa reflectam un pic mai mult asupra acestor definitii:
“Mental health (sanatatea mintala) este o stare de well-being unde un individ isi realizeaza propriile sale abilitati, poate sa faca fata stresului normal al vietii de zi cu zi, poate sa lucreze productiv si poate sa isi aduca contributia la comunitatea din care face parte.
Sanatatea mintala este fundamentala pentru abilitatea noastra individuala si colectiva ca oameni de a gandi, de a ne arata emotiile, de a interactiona unii cu altii, de a ne castiga traiul si de a ne bucura de viata. Astfel ca, promovarea, protejarea si refacerea sanatatii mintale poate sa fie considerata ca o preocupare vitala a indivizilor, comunitatilor si societatilor din intreaga lume.”
In timp ce conceptul de wellbeing poate sa fie inteles ca modul in care oamenii se simt si functioneaza, atat la nivel personal cat si la nivel social, si cum isi evalueaza vietiile per total.”[1] Majoritatea oamenilor sunt de acord ca idea de wellbeing este ceva spre care tind si evaluarea subiectiva a nivelului de wellbeing al oamenilor este vazuta ca fiind la acelasi nivel de importanta cu sanatatea sau economia cand vine vorba de masuri luate de guverne.
Hai sa ne uitam la cateva statistici, care au un impact direct asupra companiilor din care facem parte:
Un studiu al WHO evidentiaza impactul sanatatii mintale atat la nivel de tara cat si de companii:
“Costul asociat problemelor de sanatate mintala in tarile dezvoltate este estimat undeva intre 3% si 4% din GNP. Insa, problemele mintale costa economiile nationale cateva miliarde de dolari, atat in termeni de cheltuieli cat si in termeni de scadere a productivitiatii.”…“In multe tari dezvoltate, intre 35% si 45% din absenteismul la locul de munca se datoreaza problemelor mintale.”
In aceasta categorie intra anxietatea, PTSD, stresul cronic etc. Si nu trebuie sa fim internati in spital pentru a face parte din acest grup.
O alta cercetare interesanta publicata de Reuters arata ca “Tulburarile de sanatate mintala sunt in crestere in fiecare tara din lume si ar putea sa aiba un impact asupra economiei globale de pana la 16 trilioane de dolari”.In maxim 9 ani de acum incolo.
Inca cateva statistici:
O alta cercetare derulata de Marshall et al. 2020- The Health Foundation scoate in evidenta faptul ca sanatatea mintala s-a inrautatit substantial (in medie cu 8.1%) din cauza pandemiei. Problema nu este doar una locala. Este globala. Si nevoia de interventie este presanta (Xiong et al., 2020-Journal of Affective Disorders)
“Rate ridicate de simptome de anxietate (6.33% la 50.9%), depresie (14.6% la 48.3%), post-traumatic stress disorder (7% la 53.8%), probleme psihologice (34.43% la 38%), si stres (8.1% la 81.9%) sunt raportate la nivel de populatie in timpul pandemiei in China, Spania, Italia, Iran, SUA, Turcia, Nepal, si Danemarca.”
Am vazut si am simtit efectele descrise mai sus. Si pentru mine este mai mult decat evident ca organizatiile vor fi impactate de aceste lucruri si vor trebui sa se schimbe.
Cred cu tarie ca acele companii care vor intelege asta si vor lucra la dezvoltarea unui mediu potrivit, vor avea un factor diferentiator cheie in ceea ce priveste atragerea si retentia talentelor. Mai mult decat atat vor prospera si atrage cei mai buni oameni de pe piata.
Un alt studiu recent derulat de McKinsey pe zona de EX (employee experience) este foarte explicit cand vine vorba de importanta EX in adaptarea la aceasta lume diversa, asincrona, noua, VUCA – sau oricum vrem sa o numim.
Stim cu totii foarte bine (dar nu stiu cat de mult realizam asta cu adevarat) ca „munca” este cea mai mare investitiie de timp si energie (si viata). Acum mai mult ca niciodata vedem si simtim ca nivelul de anxietate si sentimentul de complesire sunt la nivele nemaintalnite din timpul razboaielor.
Cum altfel ne putem imagina o strategie de EX adecvata fara a lua in considerare sanatatea mintala, sanatatea fizica, wellbeing general, siguranta psihologica, semnificatia muncii pe care o facem si calitatea experientei stakeholderilor pe care companiile le ofera?
Si acest lucru nu este valabil doar pentru generatiile mai tinere care sunt mai putin motivate de lucrurile care ne motivau pe noi. Din ce in ce mai multi oameni din categoria 40+ renunta la joburile lor in corporatii pentru activitati cu mai multa semnificatie si pentru mai mult timp pentru ei si pentru familiile lor …
Fara a presupune ca am puterea de a privi in viitor, sunt destul de convins ca in cel mult 5-7 ani succesul va fi masurat diferit. Si cei mai admirati oameni si companii vor avea componenta de wellbeing ca parte a ADN-ului lor cultural. Si, in paralel, cei care nu fac aceasta tranzitie vor ramane fara combustibil si nici un AI din lume nu ii va ajuta sa schimbe lucrurile, atata timp cat nu au oamenii potriviti in companie.
In concluzie, cred ca organizatiile ar trebui sa depuna eforturi pentru a oferi trei lucruri in afara de provocari de natura intelectuala si beneficii din categoria sanatate sau asigurari de viata:
- Siguranta psihologica
- Facilitarea si incurajarea proactiva a accesului la:
- neurostiinta (explicata in termeni simpli)
- tehnici de meditatie
- terapeuti
- nutritionisti
- antrenori sportivi
- servicii medicale
- coach specializati
- workshop-uri pe subiectele de mai sus
- Implicarea in actiuni de sprijin a sistemului educational pentru a implementa educatia socio-emotionala in scoli. Ca premisa pentru o lume mai morala si mai sanatoasa din punct de vedere mintal. Pentru a crea un mediu atractiv si potrivit ca cei mai buni oameni sa vina si sa ramana in companie.
Situatia este in mod evident complexa pe masura ce din ce in ce mai multi dintre noi aleg sa lucreze remote. Sunt in mod evident beneficii dar, dupa cum multi dintre noi am simtit, sunt si dezvantaje.
Pe baza experientei mele cred mai mult intr-un model hibrid decat intr-unul 100% remote. Cum o sa fie implementat depinde de fiecare companie si sector (4-1, 3-2 etc.) si de multi alti factori. Dar o echipa nu are cum sa fie cu adevarat o echipa doar online. Relatiile reale, increderea autentica si compasiunea – elemente critice ale unei echipe functionale – nu au cum sa se dezvolte online.
Si companiile bune au echipe bune. Indiferent de cat de eficiente sunt planurile organizatiei, fara oamenii potriviti si echipele potrivite nimic nu se intamapla.
Resurse aditionale:
Radu Manolescu 