Cum masuram succesul

Este potrivit modul in care masuram succesul in ziua de azi?

In ultimul meu articol legat de fericire am discutat despre faptul ca multi dintre noi dintre noi masuram succesul in functie de cat de fericiti suntem in majoritatea timpului. Cum vad altii succesul nostru (si aici ma refer la „succesul nostru” la modul general, nu legat in mod specific de mine sau colegii mei) este o poveste diferita. Felul in care societatea actuala (in special in vest) masoara succesul, este si aici o alta poveste.

Cu totii stim ca succesul / fericirea este un amestec de motive, alegeri si actiuni. Atunci cand vine vorba de succesul profesional, insa, am inceput sa vad o schimbare destul de puternica in ultima vreme. Nu inca majora, dar pe cale sa devina.

O schimbare legata de modul in care oamenii vad succesul. De la o perspectiva bazata pe faima, bogatie, competenta si putere la una axata mai mult pe sanatatea si bunastarea de sine si a celor din jur. O atitudine mai putin dornica sa vanda mai mult decat ar putea cumpara cineva (vezi studiile legate de risipa). Una mai putin dornica sa aiba un impact negativ asupra mediului doar ca sa isi faca actionarii fericiti. O organizatie / o persoana mai binevoitoare, care se bazeaza pe compasiune. Inca orientata pe crestere dar intr-o maniera mult mai responsabila. Mai atenta la potentialul impact negativ asupra oamenilor sau planetei.

Evident ca efectele secundare ale unei tehnologizari bine intentionate nu si-au aratat inca coltii dar cred cu tarie ca umanitatea si generatiile viitoare ar putea / vor stimula crearea unui tip nou de companie. O companie care masoara succesul intr-o maniera complet diferita fata de cum il masuram azi.

Atunci cand ne uitam la diversele definitii ale succesului in dictionare gasim „obtinerea rezultatelor pe care le dorim sau la care speram”, „atingerea unui obiectiv sau tel, atingerea unor rezultate dorite” etc.

Pe scurt, este vorba despre modul in care ne setam obiectivele, scopurile, telurile. Tine de noi, ca incepand de azi, sa incepem sa masuram diferit succesul si nu sa asteptam sa se intample ceva sau sa ne puna cineva sa facem asta. Sa construim un model care poate sa fie co-creat.

Daca aceste obiective, scopuri, metrici masoara si sunt orientate pe generarea de valoare si impact pozitiv pentru stakeholderi si nu doar actionari, atunci „noul model pentru succes” va fi masurat asa. 

Cateva dintre gandurile mele legate de acest subiect:

Aceasta noua era a tehnologiei, a schimbarilor constante si rapide, ne expune unui nou mod de a lucra si trai. Mai mult, creeaza noi experiente care provoaca intr-un mod profund acest nonsens pe care il numim “work-life balance” – care a fost generat de „vechiul” mod de business.

Capacitatea noastra de a ne dezvata si de a ne gasi „propriul scop” va fi cruciala pentru modul in care abordam viata si fericirea noastra.

Spre exemplu, de ce trebuie ca munca sa fie in afara vietii noastre si nu parte din viata noastra? De ce ar petrece cineva, in mod constient, majoritatea timpului pe care il are intr-o companie, facand ceva care nu are sens, fara semnificatie.

Un motiv pentru care faci ceva ce nu vrei sa faci sau accepti sa stai intr-un anumit mediu de lucru este pentru beneficiile pe care le ofera sau pentru ca esti un „captiv” al unui context. Desi nu iti aduce satisfactie. Sau pentru ca este mai degraba un plan de cariera si nu o chemare, o bucurie.

Sau cand lucrezi pentru cineva caruia nu ii pasa de tine sau de cei din jur. Ca sa nu mai vorbim de cei care ii blameaza pe restul pentru alegerile pe care le fac desi nu sunt fortati sa le faca.

Semnificatia rolului tau, ceea ce trebuie sa faci ca sa transformi faptul ca lucrezi pentru bani in satisfactie, sau si mai bine, intr-o chemare, este un model pe care tu si angajatorul tau trebuie sa il co-creati pe baza unui scop puternic si comun.

Este ceva la care tu, angajatorul tau si altii trebuie sa contribuiti si sa il cresteti. Atata timp cat organizatiile incep sa urmareasca valoarea pentru stakeholderi, pastrand in acelasi timp si orientarea pe actionari, s-ar putea ca incet, incet sa eliminam aceasta eticheta lipsita de sens numita „work-life balance” si sa o transformam in … „viata”.

In timp ce citesc acest articol, multi executivi sau membri de board-uri s-ar putea intreba: „Care sunt avantajele pentru mine in asa fel incat sa consider ca merita sa provoc un status-quo care (inca) functioneaza?”

Cred ca am un raspuns foarte bine argumentat, dar din moment ce companiile sunt diferite si activeza in contexte diferite, ma abtin din a oferi un raspuns general valabil si va voi lasa pe fiecare dintre voi sa gasiti un raspuns.

Acum, cateva metrici la care ne-am gandit si care credem ca ar putea sa schimbe, in bine, modul in care companiile masoara succesul (alaturi de cele „clasice”):

  • ROC (Return on Character). Mai multe informatii (https://hbr.org/2015/04/measuring-the-return-on-character). Aici partenerul nostru KRW International poate sa ofere mai multe detalii
  • Return on Stakeholder Engagement
  • Angajamentul real/autentic al oamenilor (masurat pe baza efortului real pe care il depun cand vine vorba de indeplinirea misiunii si scopului comun al companiei)
  • Angajamentul / loialitatea clientilor
  • Angajamentul / loialitatea fata de client
  • Rata de implicare a angajatilor in activitati de CSR (si nu ma refer aici la exercitii de PR ci implicare reala)
  • Implicarea unei companii in abordarea a cel putin unei provocari majore la nivel global – educatie, eradicarea foametei, eradicarea saraciei, poluare, acces la servicii de sanatate, reducerea risipei
  • Meaningfulness @ work
  • Investitii in bunastarea clientilor si angajatilor
  • Retentia angajatilor / angajatilor cheie
  • Dezvoltarea angajatilor / angajatilor cheie

Pentru ca nu au (inca) un grad de utilizare la scara larga, am fi bucurosi sa primim idei si comentarii pe baza lor precum si alte sugestii de metrici relevante care ar trebui luate in considerare.

three perspectives on happiness

A gresit oare Buddha?

Cateva perspective despre fericire si success…

Tocmai ce terminasem alergarea mea de dis de dimineata in padurea Snagov si am oprit cartea audio pe care o ascultam pentru a ma bucura de ciripitul pasarilor si de peisaj pentru ultimele cateva sute de metri. Soarele incepea sa apara mai puternic prin verdele de Mai si trei caprioare speriate au trecut prin fata mea. 

Zambind, m-am decis deodata sa fac un scurt ocol si sa imi prelungesc plimbarea de “cool-down” pentru a asculta una dintre meditatiile mele ghidate favorite de la Plum Village App, Thich Nhat Hanh – “The First Four Exercises of Mindful Breathing”. Pentru mine, vocea lui Thich Nhat Hanh este una dintre cele mai calme si prietenoase voci pe care le-am auzit. La masina mai continui cu inca 5 minute de meditatie cu ochii deschisi, oferita de Shirzad Chamine.

Continue reading

Leadership cu Radu Manolescu: „Din ce în ce mai mult mă bazez pe intuiție și pe lucrurile pe care subconștientul le scoate la iveală.”

Radu Manolescu este co-founder & Managing Partner K.M. Trust & Partners și Founder & President la AVE (Asociația pentru Valori în Educație). Are peste 19 ani de experiență în Executive Search, Leadership Development, Executive Coaching și o serie de diplome la Universități de renume din întreaga lume (menționez doar Singularity University, Harvard Business School și INSEAD) pentru specializări pe Leadership, Innovation, Change Management, Strategic Thinking in Customer Experience.

Nimic din toate acestea nu dezvăluie însă caracterul omului Radu Manolescu, dorința lui de implicare, aplecarea spre cunoaștere, pasiunea pentru educație sau viziunea strategică pe care o implementează în tot ceea ce face. Două ore cu Radu mi-au servit drept master-class. Am ars la foc intens câteva prejudecăți, am aflat care este ADN-ul noului tip de leadership și de ce avem nevoie ca să fim bine.

Continue reading

In cautarea sensului

O mare parte din noi simtim ca suntem intr-un punct din viata noastra unde avem nevoie sa existe un sens in munca pe care o facem. Sau, poate ca absenta unui sens a inceput sa devina foarte enervanta…?

Nu ca acest lucru nu ar fi contat si inainte, dar pe masura ce ne-am „maturizat” un pic mai mult si am atins un anumit nivel de bunastare financiara, am inceput sa realizam ca fericirea si bunastarea non-financiara nu au venit de cele mai multe ori la pachet cu cea financiara.

Continue reading

Cu totii stim cat de important este sa ne cunoastem pe noi insine cat mai bine. Insa cati din noi pot spune ca se cunosc cu adevarat?

Unul dintre subiectele care au fost prezente pe agenda ultimului nostru program de leadership development din Iunie a fost constiinta de sine sau self-awarness. Cercetarile arata ca este printre primele 5 subiecte abordate in coaching (si de cele mai multe ori se afla pe primul loc).

Majoritatea dintre noi stim ca este una dintre componentele de baza ale inteligentei emotionale impreuna cu autoreglarea, empatia, motivatia si constientizarea sociala. Insa foarte putini dintre noi sunt constienti de sine. Acest lucru se intampla deoarece este o abilitate care ar putea sa fie dezvoltata dar necesita un nivel destul de ridicat de efort, disciplina si rabdare.

Continue reading